Aspecte crestine alle poeziilor lui Eminescu

Eminescu va dedica Sfintei Fecioare Maria doua poezii, "Rasai asupra mea" si "Rugaciune". "Rasai asupra mea" este unul din sonetele cele mai reusite ale poetului. "Rasai asupra mea, lumina lina/ Ca-n visul meu ceresc d'odinioara,/ O, maica Sfânta, Pururea Fecioara/În noaptea gândurilor mele, vina". Familiarizat cu terminologia ortodoxa, poetul marturiseste dogma pururei feciorii a Maicii Domnului, definita la Sfântul Sinod ecumenic de la Efes din 431, acceptând si faptul ca s-a învrednicit sa fie Nascatoare de Dumnezeu.

În plus, revine termenul "lumina lina", ceea ce duce la concluzia indubitabila ca Eminescu era fascinat de vecerniile ortodoxe, ca cele de la mânastirea Agafton, din marturia-testament de mai sus. El îsi recunoaste teluricul pacatos, chiar înstrainarea de credinta, poate datorita si indianismului sau pesimismului schopenhaurian, într-un vers subtil "în noaptea gândurilor mele, vina", dar speranta-virtute teologica prin excelenta - îl îndreptateste sa invoce ajutorul divin pe calea mântuirii : "Da-mi tinerete, reda-mi credinta /Si reapari din cerul tau de stele /Ca sa te-ador de-acum pe veci, Marie"

Click aici :

Aspectele crestine ale poeziei eminescene